Turism

februarie 28, 2016 la 5:17 pm

Comuna Pârteștii de Sus – Suceava, Bucovina

Comuna Pârteștii de Sus - Suceava, Bucovina

Comuna Pârteștii de Sus se găsește așezată la poalele Obcinii Mari într-o zonă colinară în care predomină dealurile și văile adânci acoperite cu fânețe bogate și cu copaci.

Situată în mijlocul județului Suceava, localitatea Pârteștii de Sus, vatră de folclor, posedă o mare bogăție și varietate de cântece, jocuri, datini, obiceiuri, strigături și costume populare, având o mare valoare artistică și o rară frumusețe.

Toate aceste comori de suflet ilustreză atributele locuitorilor Pârteștiului, gustul și dragostea pentru frumos, optimism, perseverență, ospitalitate și prietenie.

Geografic, localitatea se află în zona de podiș a dealurilor subcarpatice la intersecția drumurilor DNE 2 Păltinoasa-Rădăuți-Bucovina și a drumului județean DJ 178A, Pârteștii de Sus-Todirești-Suceava, la o distanță de 40 km de municipiul Suceava și 11 km de orașul Solca.

La început satul s-a numit Pârteștii, nume provenit de la pârcălabul Pârtea și Tatomir care erau stăpânii satului. Acest lucru fiind menționat pentru prima dată în hrisovul lui Alexandru cel Bun din 13 aprilie 1415. În vremea aceea multe sate nu aveau nume, fiind cunoscute după numele cnejilor din acele locuri. Așa se face că denumirea satului vine de la Pârtea și Tatomir, care se găsește trecut și în următorul document a lui Ștefan Mușat în hrisovul din 18 februarie 1445. Așezarea de la Obârșia Soloneșului apare înscrisă cu numele de Pârtești.

Cu acest nume, satul se va găsi înscris în toate actele domnești până în secolul al XVIII-lea, când se va despărți în două. Așezarea din partea de sus va primi numele de  Pârteștii de Sus, iar cealaltă parte numele de Pârteștii de Jos.

Voievozii Moldovei începând din secolul XV-lea întăresc stăpânirea mănăstirii Humor asupra mai multor sate din împrejurimi.

În anul 1415, voievodul Alexandru cel Bun dă primul uric prin care Pârteștiul este facut danie Mănăstirii Humorului, satul devenind ocină mănăstirească, împreuna cu pământul, pădurile și oamenii. În actul de la 20 ianuarie 1456, Petru Aron confirmă stăpânirea mănăstirii Humor asupra satului Pârtești și al seliștii lui Dieniș, arătând că venitul de la aceste sate să fie tot al mănăstirii.

La un an de la emiterea acestui hrisov urcă pe tronul Moldovei voievod Ștefan cel Mare. Odată cu acest eveniment se citesc lăcașuri noi, iar cele vechi sunt înzestrate cu numeroase danii, printre care se numără și Mănăstirea Humor, care prin hrisovul dat de Ștefan cel Mare la 25 aprilie 1475 apare apare printre alte sate confirmate mănăstirii și satul Pârtești. Satul rămâne sub administrația Mănăstrii Humor și pe timpul domniei lui Petru Rareș, a lui Ștefăniță Vodă și a tuturor domnitorilor ce au fost la cârma Moldovei până in anul 1775, când Bucovina a fost ocupată de imperiul austro-ungar.

Satul se împarte în următoarele sectoare:

– centrul și Crucea drumului, de la calea ferată până la confluența Săcii cu Soloneșul;

– pe Vale – de la confluența pârâului Saca până la confluența pârâului Neagra cu Soloneșul, de-a lungul pârâului, pe Valea Solonețului;

– Pe Seal – de la confluența pârâului Saca cu Solonețul, de-a lungul drumului județean, spre Solca până la pădurea Tonog;

– Pe Rodină – de la pădurea Tonog până la hotarul cu Rodina satului Pârteștii de Sus

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.