Așa peste noapte, sătul de mediocritate, am hotărât sa-mi fac un credit pentru prima casă de numai 250 milioane de dolari.
Unde altundeva îți poți permite un chilipir de casă, la limita modestiei, decât într-un cartier mai retras a statului Los Angeles, în Bel Air, cartier vecin cu Beverly Hills și Holmby Hills.
Mare mi-a fost mirarea când … după ce am depus cererea la bancă, un consilier financiar pentru acordarea de credite imobiliare m-a sunat să stabilim o întâlnire la biroul din sucursala băncii.
Chiar mă întrebam, de ce mă mai cheamă dacă nu mă pot încadra în această limită de credit !?
Destul de timorat, consilierul îmi oferă un loc pe scaun pentru a discuta detaliile contractuale și condițiile în care banca își permite să-mi acorde acest credit la limita posibilităților financiare de 250 milioane de dolari.
Am ieșit pe ușa băncii cu telefonul la ureche, entuziasmat de reușita obținută, pentru a căuta un arhitect care să îndeplinească imposibilul cu un buget destul de restrâns.
Într-una din vizitele sale, un prieten pasionat de fotografie, a prins câteva cadre și un scurt videoclip cu mica mea căsuță dintre palmieri.
Aici iau masa cu prietenii
Nu o să vă vină să credeți că pe o parcelă de 3500 m², totul a fost înclus la cheie. Să nu bată la ochi, pe cele patru nivele de arhitectură am împărțit 12 dormitoare, 21 de băi, 3 bucătării, garaj și helipad.
Camera unde nu se pune praful
Primul nivel, unde este și garajul, adăpostește o mică colecție de 12 mașinuțe și 10 motociclete de fier bine lustruite gata să rupă șoselele Californiei.
Măcar un televizor cu diagonală mare să am și eu
În rest ca tot omul, piscină, sală de popice, sală de jocuri și multe dulciuri, mese de ping-pong și foosball, sală de cinema, o colecție select aleasă de vinuri spumante și multe rame foto digitale pentru ca nu au mai rămas bani și de tablouri.
Nu vă mai povestesc mai multe, las prezentarea video să vorbească de la sine.
Comentarii