Social Turism

decembrie 28, 2017 la 5:30 pm

O zi din viața mea imaginară

O zi din viața mea imaginară

Cel mai frumos este să te trezești pe la orele 8-9 ale dimineții, hai maxim 9.30. Nu te scoli sărind din pat ca fript. Îți recapeți ușor simțurile, te obișnuiești cu lumina zilei, trilul păsărilor îți răsfață timpanul, briza răcoroasă care intră pe ușa întredeschisă te obligă să tragi puternic aer în piept și să te întinzi până nu rămâne zonă a corpului care să nu trosnească ușor.

Soarele, intră și el mândru prin fante de lumină create de vegetația luxuriantă din jurul așezării. Dar nu mă întrebați unde sunt. Sunt într-un vis, undeva pe o planetă unde-mi pot manifesta fanteziile creatoare.

Fire de păr lung și catifelat îmi gâdilă umărul și pieptul gol. Peste un material textil fin ce ține loc de așternut, cuprind ferm în palmă o bucă uniformă, mă asigur că sufletul pereche participă în tandem.

Creierul odihnit și cu toate funcțiile activate este capabil să acumuleze o cantitate foarte mare de informații în doar câteva ore ale dimineții.

Își fac apariția și tabieturile pentru că informația este mai bine asimilată atunci când definești un decor pe fond emoțional. Pregătesc o băutură din cele preferate, azi un ceai rece puternic aromat, un coș de fructe și ceva mieji de ronțăit. Zmeura este afrodisiacă dacă o așezi pe un sfârc și o culegi cu buzele într-un act de tandețe.

Cartea deschisă, uitată cu intenție, pe măsuța din verandă mă cheamă cu foșnitul paginilor în adierea vântului cald. În depărtare se vede marea calmă lăsând spre țărm valurile mici care se unesc la nivel cu nisipul plajei.

Biblioteca digitală mă ajută să aleg un fundal acustic ambiental cu influențe jazz. Liniile melodice armonioase și ritmate îmi permit un acompaniament moderat, din picior, la fiecare răsfoit de pagină.

Se face de amiază, temperatura aerului se apropie de cea a corpului 35-37 °C. Moment perfect pentru a lua lumea la pas. Mă echipez vestimentar cât mai lejer, nu uit rucsacul, și pornesc la drum cu un autovehicul care nu poluează și nu face zgomot. Mă îndrept spre o zonă mai populată.

Vezi paradisul prin plajele lungi și late

Vezi paradisul prin plajele lungi și late

Moment al zilei unde interacțiunea interumană este relaxantă, amuzantă și euforică. Aleg un local cu terasă și cer să beau niște beri reci nefiltrate. Au și de mâncare, rețete rafinate și hrănitoare. Prin aceste locuri “mănânci ca să trăiești, nu trăiești ca să mănânci“.

Am un aparat cu mine care mă conectează digital la orice. Nu are cablu, nu rămâne niciodată fără baterie, își ia energie din mediul înconjurător. Nu se sparge, nu se deformează, nu se udă. Se mai strică uneori, dar asta nu-i problemă, îmi iau altul de la cel mai apropiat punct de autoservire.

În timp ce savurez aceste beri delicioase, caut pe aparat activități profesionale în folosul comunității. Da! … aici nu trebuie să muncești pentru bani. Aici muncești de plăcere, și tot ceea ce consumi și folosești se achită prin contribuția ta periodică.

Cum, și dacă nu vreau să fac nimic ? Tocmai de aceea nu ești în această lume. Nu există această întrebare. Fiecare dintre noi se naște cu aptitudini pentru a contribui la evoluția societății.

Marea începe să se agite, semn că briza începe să se accentueze. Mă îndrept către un spațiu amenajat pentru preluarea de echipament pentru windsurf. Să plutești vreo două ore pe crestele valurilor în bătaia razelor de soare este o senzație de nedescris.

Unii au terminat trei facultăți – educație, fizică și sport

Revin la țărm pentru un somn de vreo oră, la umbră, într-un hamac. Nu înainte de a bea încă vreo două beri nefiltrate și o porție de orez picant cu fructe de mare.

Ziua este lungă, ora 18.00 este un pic peste jumătatea zilei. Scot din ruczac perechea de ghete și mă îndrept către terenul de baschet. Aici îmi las toată energia fizică. Timp de 2-3 ore, pe apus de soare, baschetul în aer liber este o desfătare.

La întoarcere, spre colibă, soarele mă însoțește în apus afișând un peisaj de poveste. Câinele bucuros dă din coadă și-mi linge mainile sărate de la transpirație. Pisica, se întinde și ea când mă vede după ce o fi tolănit toată ziua pe raftul de perete.

Iar am uitat sâmburii în bolul de pe verandă. Un papagal mare și colorat stă agățat de spătarul unui scaun și croncăne că mai vrea mieji.

Nu mă așez bine pe un scaun balansoar că repede-mi sare în brațe pisica, s-o mângâi de tors. Moment în care mă relaxez, iar mintea începe, ca un documentar, să treacă prin șirul evenimentelor de până acum.

O siluetă angelică întretaie pentru un moment reflexia luminii de lună amintindu-mi că la un moment dat trebuie să plecăm. Hakuna Matata este un local situat într-o zonă de coastă maritimă, care în fiecare seară după ora 22.00 organizează petreceri tematice.

Sunt inspirat și înlocuiesc rucsacul sport cu cel pentru aparatură foto. Printre muzică ritmată, băuturi fine, mâncăruri exotice și momente artistice, … îmi găsesc și eu loc pentru a fotografia scene perfecte.

Pe planeta fantastică ești trist dacă duci lipsă de creativitate.

Un comentariu

  1. Pingback: Dimineața cântă cucu, fraierii se duc la lucru ... - Blogoteca.eu

Trimite un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.